Rezultatele 1 - 24 din 24 pentru "export gaze ungaria"

Ungaria a importat în luna iulie un volum record de gaz via România, o mare parte din acesta fiind gaz rusesc, transportat prin Turk Stream, dar și gaz din producția internă a companiilor românești, care, în absența unui consum intern ridicat și în condițiile unui grad de umplere a depozitelor semnificativ, au fost nevoite să livreze în exterior o parte din producție.

România a început să exporte de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele 8 luni, gaze în Ucraina, ca urmare atât a surplusului de pe piața internă, cât și a nevoii de gaze pentru iarna viitoare a Kievului.

România a devenit, de la începutul acestei luni, exportator net de gaze, după ce volumul zilnic al importurilor via Bulgaria a scăzut, iar cel al exporturilor către Ungaria s-a majorat.

Consumul intern în cădere liberă și gradul ridicat de umplere a depozitelor fac ca România să fie exportator net de gaze pentru prima dată în acest an. Producătorii autohtoni și traderii exportă gaze în Ungaria și Republica Moldova.

Impredictibilitatea livrărilor de gaze rusești din această iarnă ca urmare a războiului din Ucraina a declanșat o cursă contracronometru pentru înmagazinarea din timp a gazelor la nivelul UE. România este în grafic, depășind vineri pragul de 25 TWh de gaze înmagazinate, în weekend ajungând la un grad de umplere a depozitelor de peste 75% în pofida reducerii volumelor zilnice injectate.

Cererea de gaze venită de la 1 iulie din Republica Moldova și cea pentru înmagazinare în Ucraina au condus la o scumpire cu 9% a gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri de la începutul acestei luni. Evoluția prețurilor pentru ziua următoare (PZU) din România este total opusă celei de pe piețele europene, unde prețurile spot au scăzut.

Tranzitul gazelor prin România a explodat în ultima săptămână, dublându-se atât importurile din Bulgaria, cât și exporturile către Ucraina sau Republica Moldova. În plus, dat fiind surplusul de gaze de pe piața autohtonă, România a exportat net aproximativ 10% din producția internă.

Decizia Ungariei de a interzice exporturile de gaze după declararea stării de urgență energetică a fost luată fără notificarea Comisiei Europene și și ar putea fi nejustificată, a declarat joi comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citat de publicația de specialitate ICIS. Dacă decizia ar intra în vigoare de la 1 august, așa cum a anunțat guvernul maghiar, România ar putea fi afectată, în special pe timpul iernii.

Guvernul maghiar a declarat miercuri stare de urgență în sectorul energetic și a interzis exportul de produse energetice, precum electricitatea sau gazele naturale, dar și al lemnului de foc. Decizia, care urmează să intre în vigoare începând cu luna august, afectează și piața din România, cea de electricitate fiind interconectată fizic cu cea maghiară. În plus, iarna, România importă gaze din Ungaria, țară care deține o capacitate de depozitare de 2 ori mai ridicată decât cea autohtonă. În prezent autoritățile de la București negociază achiziția de gaze din surse alternative, din Azerbaidjan, dar și din terminalele din Turcia sau Grecia. Deja, o parte din gazul importat prin Negru Vodă nu mai este numai gaz rusesc, ci are și alte surse de proveniență.

Situația tensionată de pe piața gazelor și posibilitatea ca UE să-și reducă, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, dependența de Rusia au determinat Ungaria să reînceapă, de câteva zile, să folosească România drept țară de tranzit pentru gazul rusesc, aproape jumătate din fluxurile intrate prin punctele de interconectare Isaccea (cu Ucraina) și Negru Vodă (cu Bulgaria) fiind reexportate prin Csanadpalota.

Ungaria își consolidează poziția de hub gazier regional, marți, în premieră fiind exportate gaze în Ucraina, țară din care, tradițional, maghiarii importau gazele rusești contractate. Tot marți, la Moscova, premierul Viktor Orban i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin majorarea livrărilor de gaze rusești către Budapesta.

România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).

Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.

România a devenit de câteva zile exportator de gaze în Bulgaria în urma intrării în revizie planificată a nou construitului gazoduct TurkStream, revizie care va dura până în dimineața zilei de 29 iunie. Astfel, începând cu data de 22 iunie, în România n-a mai intrat niciun metru cub de gaz prin punctul de interconectare Negru-Vodă, ci, dimpotrivă, a ieșit, ceea ce a condus la scumpirea cu 30 de lei a MWh de gaz pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Echipele Transgaz și ale operatorului de transport maghiar FGSZ au sărbătorit împreună, fără incidente, ziua națională a României, joi, la ora 19 fiind finalizat cu succes testul de stres privind funcționarea BRUA 1 solicitat de partea ungară.

Exportul de gaze în Ungaria pare a se fi stopat în noiembrie, după ce în a doua parte a lunii septembrie și în octombrie acesta a ajuns la un nivel mediu record de peste 16 GWh/zi, existând unele zile în care acesta a sărit și de 21,5 GWh/zi. Potrivit reglementatorului maghiar MEKH, importurile importante de gaze efectuate din România au fost rezultatul liberalizării pieței efectuată de autoritățile de la București, al indisponibilității de capacități de import din Austria pe termen scurt și al intrării în revizie a punctului de interconectare ungaro-austriaco-slovac Mosonmagyaróvár pe 21 septembrie.

Noul an gazier a debutat cu surprize pe piață. Deși de la 1 octombrie România exportă în Ungaria 16,2 GWh/zi, aproximativ 6,5% din producția zilnică, nu a existat interes pentru rezervarea de capacități de export pentru perioada octombrie 2020-septembrie 2021. În cea ce privește capacitățile de import, acestea au fost rezervate în proporție de peste 85%.

Relația dintre operatorul maghiar de transport gaze FGSZ și omologul român Transgaz este crucială pentru dezvoltarea conductei internaționale BRUA, menită să tranziteze spre Occident inclusiv gazele care ar urma să fie extrase din perimetrele offshore din apele teritoriale românești ale Mării Negre, în scopul reducerii dependenței UE de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom.

Procedura de rezervare de capacitate se va desfășura în perioada 5-25 februarie, iar testul economic în baza ofertelor care vor fi depuse, test menit să stabilească dacă rezervările sunt suficiente pentru a face proiectul rentabil, se va efectua în intervalul 25 februarie – 4 martie. Dacă testul va fi declarat negativ, cei doi operatori de transport vor anunța încheierea procedurii de sezon deschis, iar faza 2 a proiectului BRUA nu va mai fi implementată.

Realizarea secțiunii românești a BRUA constituie unul dintre angajamentele asumate anul trecut de Transgaz față de Comisia Europeană pentru a scăpa de o investigație a Comisiei declanșată în vara lui 2017, după inspecții efectuate în 2016, compania fiind bănuită de încălcarea normelor UE în materie de concurență prin restricționarea exporturilor de gaze naturale din România.

Potrivit șefului ExxonMobil România, intenția de impozitare suplimentară contravine și OUG nr. 160/1999 care prevede că, “pe perioada derulării acordului petrolier, vor fi aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acestuia“. ExxonMobil deține, în parteneriat cu OMV Petrom, concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră. La Parlament a venit și CEO-ul OMV Petrom, Cristina Verchere.

Gazul din Marea Neagră creează tensiuni nu numai la București, ci și la Budapesta și, mai nou, la Washington, la Conferința Mondială a Gazelor, unde România nu are niciun speaker, la eveniment fiind prezent doar vicepremierul Ana Birchall, care urmează, potrivit Guvernului, “a avea întrevederi cu înalți oficiali ai SUA, având ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic România-SUA, îndeosebi pe dimensiunea economică”. În acest timp, ministrul ungar al Afacerilor externe și al Comerțului va fi speaker principal alături de secretarul de stat american pentru Energie și de comisarul european pentru Uniunea Energetică și cere presiuni asupra României. Ambasada SUA la București a trimis deja un mesaj.

Ministrul pentru Afaceri Externe și Comerț de la Budapesta, Péter Szijjártó, a declarat, cu ocazia semnării unui partener strategic dintre Guvernul premierului Viktor Orban și ExxonMobil, că o parte din gazele care vor fi extrase din zăcământul situat în apele teritoriale românești vor fi livrate în Ungaria începând cu anul 2022, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect.

Construcția conductei Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA), care va lega rețelele de gaze naturale din cele patru state și va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria, va începe, conform graficului actual, în a doua jumatate a anului 2017, autoritățile fiind în proces de obținere a avizelor necesare.